Elena Cosmineanu

Frica-prieten sau dușman?

Elena Cosmineanu — Wed, 08 May 2024 19:02:57 +0000

„Frica este cel mai mare obstacol în calea învățării. Dar frica este cel mai bun prieten al tău. Frica este ca focul. Dacă înveți să-l controlezi, va lucra pentru tine. Dacă nu înveți să-l controlezi, te va distruge pe tine și tot ce te înconjoară.” – Cus D’Amato

Frica are o reputație proastă – „te ține pe loc”, „fii fără frică”, „omoară-ți frica înainte să te omoare ea pe tine”, sună cunoscut, nu? Dar ce-ar fi să o privim ca pe un prieten? Un prieten care vrea să ne țină în siguranță, să ne protejeze. Și atunci îi ptem folosi energia, ne putem lăsa ghidați de ea și putem descoperi luvruri valoroase, putem descoperi calea spre creativitate și autenticitate.

Înțelegând frica

Haideți să ne imaginăm povestea unei femei curajoase și puternice, așa cum tindem toate să ne credem. În fiecare zi, aborda provocările cu un optimism îndârjit, se lupta cu timpul care părea să îi scape printre degete și încerca să se adapteze în vâltoarea cotidianului. Dar sub masca siguranței de sine se ascundea o neliniște de care nici măcar nu era conștientă. Chiar dacă la suprafață părea că își găsise locul în agitația și rutina zilnică, în adâncurile ființei sale mocnea flacăra unei dorințe de aventură și de explorare, care aștepta să fie reaprinsă.

Într-o seară, la o întâlnire relaxantă cu prietenii, o remarcă aparent banală: “Ție îți este frică, se vede de la o poștă!”, a lăsat-o fără aer. În momentul acela, a simțit cum un val de confuzie și dezorientare o copleșea. Cum putea cineva să spună că îi este frică, când ea era atât de curajoasă? Nu se aventura ea în locuri îndepărtate și nu își asuma riscuri la care alții nici nu îndrăzneau să se gândească? Nu își testa ea limitele în tot felul de sporturi extreme?

Totuși nu înțelegea ce se întâmplase: fusese ca și cum un reflector uriaș luminase un unghi ascuns, dezvăluind o vulnerabilitate pe care încercase atât de mult să o ascundă. Dar ea nu era vulnerabilă! A rămas totuși intrigată de acea senzație de expunere, de faptul că, în timp ce se prefacea să fie curajoasă, s-a simțit de parcă ar fi fost descoperită într-un act de mascaradă personală.

Hotărâtă să își demonstreze curajul și să exploreze noi orizonturi, a acceptat provocarea de a sări cu parașuta. În timp ce se pregătea pentru săritură, inima îi bătea cu putere în piept, însă odată ce a fost în aer, a simțit o eliberare și o bucurie copleșitoare. Cu fiecare secundă petrecută în cădere liberă, a realizat că frica ei reală nu era legată de aventura în sine, ci de alte aspecte ale vieții. La acea întâlnire, s-a simțit descoperită pentru că era într-adevăr moartă de frică, dar frica ei era legată de judecata celor din jur, de teama de a greși sau de a dezamăgi, și de îndoiala față de propria sa valoare. În momentul acela, a înțeles că frica nu trebuie respinsă sau învinsă, ci descoperită și înțeleasă.

Strategii de împrietenire cu frica

Renunță la control și acceptă schimbarea și incertitudinea. Permite-ți să te joci și să explorezi fără a te atașa de rezultate.
- Începe prin a-ți permite să fii conștient de gândurile și emoțiile tale, fără să încerci să le controlezi sau să le respingi.
- Exersează tehnici de respirație și relaxare pentru a te calma și a te conecta cu momentul prezent.
- Creează spațiu pentru joc și explorare în viața ta, încurajându-te să experimentezi lucruri noi fără a te concentra excesiv pe rezultate.
Fă lucruri care te pasionează și explorează lumea cu frica alături, dar fără să îi permiți să preia controlul.
- Identifică activități și interese care te inspiră și te motivează și dedică timp pentru a le explora și a le cultiva.
- În timp ce te implici în aceste activități, observă cum reacționezi la sentimentul de frică și încearcă să îți menții curiozitatea și deschiderea față de experiențe noi.
- Antrenează-te să rămâi ancorat în prezent și să te concentrezi pe aspectele pozitive și valoroase ale experiențelor tale, chiar și atunci când simți teamă sau incertitudine.
Recunoaște că numirea fricii poate reduce puterea ei asupra ta. Învață să cunoști și să înțelegi ceea ce te sperie.
- Începe prin a identifica și a numi conștient emoțiile și gândurile legate de frică atunci când apar.
- Întreabă-te de ce anumite situații sau gânduri te sperie și încearcă să înțelegi rădăcinile acestor temeri.
- Explorează modalități de a-ți gestiona frica și de a dezvolta resurse interne pentru a face față situațiilor stresante sau provocatoare.

Concluzii

Cred că frica poate fi un aliat neașteptat în călătoria noastră de autodescoperire și dezvoltare. Prin înțelegerea fricii, deschidem uși către o lume de oportunități și descoperiri. Deși pare un intrus la început, frica poate fi motorul care ne împinge să ne depășim limitele și să ne descoperim noi potențialuri.

Eu am descoperit că dacă mă prefac că nu mi-e teamă asta nu mă face mai curajoasă ci mă ține pe loc. Acum, frica îmi este companion, nu îi mai neg existența și nu mai cred că vulnerabilitatea este slăbiciune. Dar despre asta într-un articol viitor…..

The post Frica-prieten sau dușman? appeared first on Elena Cosmineanu.

De la a sta în banca ta la a îndrăzni să acționezi

Elena Cosmineanu — Sun, 18 Feb 2024 13:43:29 +0000

„Stai în banca ta!” – sună cunoscut? De câte ori am fost avertizați să nu ieșim în evidență, să nu ne exprimăm prea tare opiniile, să nu deranjăm? Dar cât de folositoare este această atitudine? Ne ajută sau mai mult ne încurcă?

Provocarea conformismului

Eu am trăit o mare parte a vieții mele în acord cu această idee. Am fost fetița ascultătoare, care nu făcea valuri, care nu atrăgea atenția. Dar cumva am simțit că nu îmi doresc ca și copiii mei să crească la fel, cumva am simțit că ceva lipsește. Văd cum fiica mea vorbește liber, fără rețineri, și, deși asta poate deranja adulții din jur care sunt obosiți de toate obligațiile pe care singuri și le fac, eu o ascult, o încurajez să se exprime așa cum mi-aș fi dorit să fiu și eu încurajată.

Mi-a fost greu să scriu, încă îmi este greu pentru că mă gândesc mereu la “stai în banca ta, vorbești prea mult” și mă gândesc că nu am nimic de spus. Dar nu e adevărat, am ceva de spus, am o poveste de împărtășit. Îmi doresc să transmit că viața nu înseamnă doar să supraviețuiești, ci să trăiești cu adevărat, că merită să ne dăm voie să fim așa cum suntem, să nu mai stăm în banca noastră. Să îndrăznim să ne exprimăm, să ne implicăm, să îndrăznim să creăm și să ne bucurăm de ceea ce realizăm, chiar dacă suntem la început și nu ne iese perfect.

Autenticitatea – un subiect la modă

Știu că se discută mult în ultima vreme despre autenticitate, este un subiect la moda dar faptul că este pe buzele tuturor nu înseamnă că este și înțeles. Și cel mai trist mi se pare faptul că ar putea să-i scadă valoarea, pentru că a fi autentic cred că este esenial pentru creșterea stimei de sine, pentru găsirea vocii tale și pentru a trăi viața pe care ți-o dorești.

Faptul că îndrăznim să fim și să visăm poate fi suficient pentru a aprinde scânteia motivației și pentru a ne face să acționăm. Să ne dăm voie să învățăm lucruri noi, să ne dăm voie să ne cunoaștem, să înțelegem la ce suntem buni, ce ne dă energie și ce ne obosește, să ne dăm voie să fim începători, să nu fim perfecți, să ne dăm voie să nu știm dar să ne dorim să descoperim.

Am observat cum odată cu trecerea anilor vine și renunțarea. Renunțăm la pasiunile noastre, la visurile noastre, doar pentru că avem impresia că suntem prea în vârstă pentru ele. Dar cred că nu e niciodată prea târziu să ne reactivăm visurile și să fim curioși să ne redescoperim.

Ce poți face ca să treci de la a sta în banca ta la acțiune

Începe cu lucruri mici: Nu trebuie să faci un salt uriaș din prima. Începe prin a-ți stabili obiective mici și realizabile și acționează pas cu pas către ele. Fie că este vorba despre începerea unei noi activități sau despre exprimarea deschisă a opiniei tale într-o situație socială, fiecare pas contează.

Ieși din zona ta de confort: Cele mai mari transformări vin atunci când ne împingem dincolo de limitele noastre. Încercă să faci ceva ce te sperie puțin sau care te provoacă să crești. Poate fi vorba despre participarea la un eveniment social nou sau despre încercarea unei activități pe care ai evitat-o până acum.

Caută suport și încurajare: Vorbește cu prieteni sau cu un coach despre obiectivele tale și despre temerile tale. A avea sprijinul și încurajarea altor persoane poate face o diferență semnificativă în motivația ta de a acționa.

Fă un plan și pune-l în aplicare: Stabilește obiective clare și dezvoltă un plan de acțiune pentru a le atinge. Fii consecvent și disciplinat în urmărirea acestor obiective și vei observa progrese treptate în drumul tău către autenticitate și împlinire.

Învață din eșecuri și ajustează: Eșecurile sunt inevitabile în procesul de creștere și schimbare. În loc să te descurajezi, folosește-le ca pe o oportunitate de învățare. Analizează ce nu a funcționat și ajustează-ți abordarea în consecință.

Trecerea de la a sta în banca ta la a îndrăzni să acționezi poate fi un proces provocator, dar cu potențialul de a aduce schimbări semnificative și împlinire personală.

Îmbrățișează bucuria

Eu cred că viața înseamnă bucurie, că cele mai interesante lucruri le realizăm în relații cu alți oameni, și că încrederea în sine este cheia către crearea unei vieți care să ne placă la nebunie. În ciuda provocărilor și a vocilor care încearcă să ne reducă la tăcere, fiecare dintre noi poate contribui cu ceva valoros.

Haideți să ne dăm voie să fim noi înșine și să ne urmăm visurile, chiar dacă uneori ne simțim descurajați sau copleșiți de provocări (despre provocări într-un articol separat). Haideți să descoperim împreună despre cum să devenim următoarea noastră variantă, despre cum să ne creștem stima de sine astfel încât să ne putem bucura de unicitatea noastra, de viața noastră, de relațiile noastre.

Dacă nu mai vrei nici tu să stai în banca ta, urmarește newsletter-ul și lasă-mi un comentariu, m-ar bucura tare să-mi povestești dacă tu ai fost pus să stai în banca ta.

The post De la a sta în banca ta la a îndrăzni să acționezi appeared first on Elena Cosmineanu.

Emoțiile sunt superputerile noastre-Cum să ne valorificăm și să ne gestionăm emoțiile în avantajul nostru

Elena Cosmineanu — Fri, 06 Oct 2023 12:05:14 +0000

‘’Oamenilor nu le pasă cât de multe știi până când nu știu cât de mult îți pasă’’
Theodore Roosevelt

Am fost învățați că persoanele emotive sunt slabe. Îmi amintesc cum mi se spunea când eram mică: “Așa e ea, mai emotivă” ca și cum să ai emoții era ceva rar și nu se întampla tuturor. În viața mea emoțiile au avut o conotație negativă, ceva ce te face vulnerabil, și care trebuie înlăturat. Dacă ești sensibil ești considerat slab, dar dacă ești furios ești puternic, pentru că ne este teamă de oamenii furioși. Foarte mult timp mi-am trait viața pe pilot automat, cumva aveam lucruri de bifat și trebuia să mă încadrez într-un tipar, că doar așa face toată lumea. Nu te enerva, nu plânge, nu are de ce să-ți fie teamă, și am preluat acest mod de invalidare a emoțiilor și l-am folosit și cu copiii (că doar nu vrei să ai copii sensibili, emotivi, să nu le facă față celorlalți). Ca și cum viața ar fi o luptă, ca și cum nu am fi toți în aceeași barcă, ca și cum dacă am încerca să ne înțelegem unii pe ceilalți nu ne-ar ajuta să creem o lume mult mai bună, ci ne-ar face slabi și fără putere.

Dar eu cred că cu cât încercăm mai mult să ne înțelegem emoțiile noastre și pe ale celorlalți, cu cât ni le acceptăm mai mult și încercăm să nu ne mai prefacem că nu le avem, vom reuși să ne dezvoltăm stima de sine și să ne construim vieți care să ne placă la nebunie.

Primul pas ar fi să ne recunoaștem și să acceptăm emoțiile. Nu există emoții „bune” sau „rele” – fiecare emoție are un mesaj și o valoare în viața noastră. Emoțiile ne oferă o fereastră către noi înșine. Ele ne dezvăluie nevoile, valorile și dorințele noastre profunde. Prin conștientizarea și înțelegerea emoțiilor noastre, putem obține o perspectivă mai clară asupra a ceea ce ne face fericiti, ne motivează și ne frânează.

Câteva tehnici de recunoaștere a emoțiilor:

Ia-ți câteva momente de pauză în fiecare zi pentru a te conecta cu tine însuți și pentru a-ți observa starea emoțională.
Observă ce simți în corp atunci când experimentezi anumite emoții. De exemplu, furia poate fi asociată cu tensiunea musculară sau roșirea obrajilor, frica cu senzația de nod în stomac, iar bucuria cu un sentiment de ușurare sau energie în corp. Conștientizarea senzațiilor fizice este și una dintre abilitățile cheie în reglarea emoțiilor.
Încearcă să identifici cuvintele și expresiile pe care le folosești atunci când vorbești despre emoții. Învață să-ți etichetezi emoțiile folosind cuvinte specifice. Un instrument folositor este Roata Emotiilor, care te poate ajuta să clarifici și să înțelegi mai bine ceea ce simți.
Un alt instrument valoros pentru a-ți recunoaște și a-ți înțelege emoțiile poate fi un jurnal. Notează în jurnalul tău ce emoții ai experimentat în diverse situații și încearcă să le explorezi în detaliu. Fă-ți timp să reflectezi asupra emoțiilor și să înțelegi motivele și nevoile care stau în spatele lor.

Recunoașterea emoțiilor necesită practică și răbdare, dar pe măsură ce te antrenezi să fii mai conștient de emoțiile tale, vei începe să le recunoști mai ușor și să dezvolți o mai mare înțelegere de sine, care duce la o stimă de sine ridicată.

Următorul pas, după recunoașterea emoțiilor, ar fi înțelegerea lor. De multe ori judecăm comportamentele ca și cum am ști ce emoție se află în spatele lor și nu avem curiozitatea să ne întrebăm ce simțim cu adevărat. Un exemplu ar fi diferența dintre furie și dezamăgire: atunci când ai o așteptare care nu se materializează, intră în scenă dezamăgirea, dar când se întâmplă o nedreptate, apare furia. Te poți comporta la fel și în caz că te simți dezamăgit și în caz că te simți furios, dar realizând ce emoție te încearcă o poți exprima și poți primi suport diferit.

La fel putem proceda și cu ceilalți, chiar daca par nervoși, ii putem întreba: Ce s-a întâmplat? Cum te simți? (și chiar să ascultăm ce spun).

Și în loc să ne lăsăm copleșiți de emoții sau să le tot reprimăm, putem învăța să le acceptăm și să le exprimăm într-un mod care să ne ajute să ne întelegem mai bine unii pe ceilalți și să comunicam mai ușor. Cred că așa am deveni mai toleranți și am judeca mai puțin.

Ultimul pas este desvoltarea abilității de a gestiona emoțiile în mod conștient și eficient. Prin dezvoltarea competențelor de autoreglare emoțională, ne putem controla reacțiile în fața provocărilor și ne putem crea un echilibru emoțional.

Câteva exemple de strategii care pot fi utilizate pentru a regla emoțiile:

Încearcă să identifici și să înlocuiești gândurile negative sau distorsionate cu gânduri mai realiste și pozitive. Exemplu: Dacă te surprinzi gândind „Nu sunt destul de bun”, poți adăuga “încă” (funcționează in 90% din cazuri) “Nu sunt destul de bun, încă” , “Nu sunt destul de energic, încă” , “Nu am suficientă răbdare cu copiii, încă”.
Fii blând cu tine însuți și acceptă că poți experimenta toată gama de emoții. Asta e ceva normal, ni se întâmplă tuturor, chiar dacă nu recunoaștem mereu.

Concentrează-te asupra calităților, talentelor și resurselor tale personale. Identifică ce te face unic și special și recunoaște-ți aceste puncte forte. Poți crea o listă de realizări, calități și momente în care te-ai simțit încrezător și mulțumit de tine însuți.

Exersează recunoștința și observarea aspectelor pozitive din viața ta. Fii conștient de lucrurile bune, de realizările mici și de momentele de bucurie. Chiar dacă nu pare, recunoștința îți poate schimba perspectiva.
Nu te identifica complet cu gândurile tale. Învață să observi gândurile fără a le judeca sau a te atașa de ele. Poți utiliza tehnici precum „Observă și lasă să treacă” sau „Gândurile nu sunt adevăruri absolute.”

În lumea în care trăim, aglomerată de informații și competiție, este ușor să ne concentrăm pe ceea ce știm și pe performanță, ignorând emoțiile și conexiunile emoționale cu ceilalți. Dar înțelegând că totul în jurul nostru este emoție, și dându-ne voie să ne exprimăm emoțiile, arătându-ne vulnerabilitățile, devenim mai puternici, mai încrezători în noi și în ceilalți.

Haideți să ne recunoaștem și să ne onorăm emoțiile, transformându-le în puteri ce ne pot ghida spre o viață care să ne placă la nebunie!

The post Emoțiile sunt superputerile noastre-Cum să ne valorificăm și să ne gestionăm emoțiile în avantajul nostru appeared first on Elena Cosmineanu.